vineri, 21 august 2015

Dacul şi mandala

"MANDALA (cuv. sanscrit „cerc”) s. f. Mulțime de cercuri și pătrate combinate în mod variat, pentru a construi o diagramă, care, în unele religii orientale, reprezintă un simbol al cosmosului și diversele conexiuni cu divinitatea; folosită adeseori ca suport pentru concentrare și meditație." [DEX]
Ei bine, dacă te concentrezi mult asupra trecutului dacic, de atâtea necunoscute şi contradicţii începi să vezi cercuri şi pătrate în faţa ochilor, combinate în mod variat! Şi dacă mai pui că dacii au întemeiat toate civilizaţiile serioase, normal că poţi combina mandala sanscrită, toate simbolurile culorilor, şi desene cu daci, să aibă şi lumea ce colora!


Dovadă că totul se leagă:
"Albul .... e culoarea zăpezii neatinse, de pe piscurile munţilor. Şi a lupului alb, un simbol al înţelepciunii în cultura dacică. Albi erau norii spre care dacii aruncau săgeţi când trimiteau mesaje zeilor. Tot albă era şi spuma valurilor în care se scălda Zeul Mării Negre. Albe erau şi bărbile înţelepţilor daci." [Mihai Ionuţ Grǎjdeanu si Mǎdǎlina Corina Diaconu]


Aşadar, o lectură perfectă pentru cei cărora le place să coloreze şi să citească [despre] bărbi.
Cel mai grav însă este că cineva împuie capul copiilor cu aşa ceva. Vivat Şcoala Altfel!